,,Mancati… Pentru Slava lui Dumnezeu” in Noul Testament

Mat. 15:11 – Nu ce intra in gura spurca pe om; ci ce iese din gura, aceea spurca pe om.

Aceasta declaratie este facuta de Isus in fata fariseilor si carturarilor, de fata fiind ucenicii, intre care si Petru. S-ar parea ca Isus a desfiintat in Noul Testament legea sanitara si ca acum putem manca, dupa gustul nostru, orice ne place, pentru ca nu ce intra in gura il spurca pe om. Pentru ca sa nu fie inteles gresit, referindu-Se la invinuirea mai marilor evrei, pe care o adusesera ucenicilor, si anume ca nu-si spala mainile cand mananca (vers. 12), Isus le raspunde clar: Caci din inima ies gandurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtisagurile, marturiile mincinoase, hulele. Iata lucrurile care spurca pe om; dar a manca cu mainile nespalate nu spurca pe om. (Matei 15,19.20)

Din acest verset concluzionam ca, in versetul 11 de mai sus, Isus n-a vorbit nicidecum de animalele curate si necurate, ci de maini spalate sau nespalate. Daca El ar fi spus mai marilor evrei ca pot manca orice animal, desi nu Se putea contrazice pe Sine Insusi, acestia ar fi fost in stare sa arunce in El cu pietre, asa cum aveau obiceiul.

Marc. 7:19: In acest verset, Marcu reda aceeasi discutie a lui Isus cu carturarii si fariseii, dar o reamintim pentru ca sunt unii care se sprijina in mod deosebit pe expresia din acest text: A zis astfel, facand toate bucatele curate, iar unele traduceri scriu si mai mult: A zis astfel Isus, facand toate bucatele curate. Precizam ca expresia a zis astfel, tradusa in limba romana de Cornilescu, nu este scrisa in original. El a banuit ca asa a vrut sa spuna Isus in acest verset. In noua traducere, de curand revizuita, a lui Cornilescu, expresia a zis astfel este scrisa cu litere cursive, declarand prin aceasta, cei ce au revizuit traducerea, ca expresia nu este in original.

Traducerea corecta o gasim in limbile: romana – de Nitulescu, Galaction si traducerea Sinodala; germana – de Luther si Leander; engleza – versiunea King James; franceza – de Segond; maghiara – de Karoly Gaspar; latina – de Nestle si altele. Exemplu: ,,Ca nu intra in inima lui, ci in pantece, si iese afara in cloaca, curatind toate bucatele?” (Marcu 7,19 – trad. dr. N. Nitulescu) Deci, potrivit acestei traduceri, nu Isus a facut toate bucatele curate, ci pantecele face curatirea corpulu, prin eliminarea a tot ceea ce nu este necesar pentru el si pastrand tot ce este de folos.

Fapt. 10:11-13 – A vazut cerul deschis si un vas ca o fata de masa mare, legata cu cele patru colturi, coborandu-se si slobozindu-se in jos pe pamant. In ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare si taratoare de pe pamant si pasarile cerului. Si un glas i-a zis: Petre, scoala-te, taie si mananca.Vedeti, se afirma adesea, ca in acea fata de masa erau animale curate. dar si necurate si chiar taratoare si totusi glasul venit din cer i-a zis lui Petru sa taie si sa manance. In versetul 14, remarcam ceva deosebit, de care trebuie sa tinem cont neaparat. Cand Isus a spus fariseilor si carturarilor, in Matei 15,11, ca nu ce intra in gura spurca pe om, Petru, asa cum este scris mai sus, era de fata. A inteles el atunci ca Isus a desfiintat legea sanitara pe care, din raspunsul lui, reiese clar ca el o cunostea foarte bine, si ca de la Invatatorul lor incoace se poate manca orice? Negresit ca nu, caci Petru raspunde: Nicidecum, Doamne; Caci niciodata n-am mancat ceva spurcat sau necurat (vers. 14). Dar, ar putea spune cineva: De ce Domnul i-a zis in versetul 15: Ce a curatit Dumnezeu, sa nu numesti spurcat?; text pe care se sprijina cei care sustin ca se poate manca orice dupa placere, aducand in sprijinul acestei argumentatii si textele apostolului Pavel, care urmeaza sa fie studiate.

Studiind in continuare versetele 16-28, constatam, fara posibilitatea de a interpreta gresit, ca Petru a inteles ce i-a aratat Dumnezeu prin aceasta vedenie, fapt pe care-l declara in fata sutasului Corneliu cand a ajuns in casa lui: Stiti, le-a zis el, ca nu este ingaduit de Lege unui iudeu sa se insoteasca impreuna cu unul de alt neam sau sa vina la el; dar Dumnezeu mi-a aratat sa nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat. (Fapte 10,28) Si in acest verset Scriptura arata clar ca aici n-a fost vorba de animale curate sau necurate. Daca Petru n-ar fi avut aceasta vedenie, cu nici un chip nu s-ar fi dus la paganul Corneliu, dupa conceptia si datina evreilor.

1Cor. 10:25 – Sa mancati din tot ce se vinde pe piata, fara sa cercetati ceva din pricina cugetului; iar cei ce cunosc textul original, sunt mai intariti in convingerea lor ca pot manca orice, pentru ca unele traduceri, si chiar cea de Nitulescu, spun: ,,Mancati orice se vinde in macelarie”. Pentru clarificarea acestui verset, sa studiem cu multa atentie capitolele 8 si 10, 18-33 si vom constata ca Pavel a scris credinciosilor din Corint despre carnea jertfita idolilor si nicidecum despre animalele curate si necurate, asa cum vom constata in continuare.

Evreii necrestini, care locuiau in Corint, aduceau in continuare jertfe, potrivit legii ceremoniale, desigur nu numai din animale curate, ca si pana atunci. O parte din animal era adusa jertfa, o parte era mancata, iar o parte, si in special partea din spate era vanduta la macelarie, pentru ca ei n-o mancau, potrivit datinii lor, tot asa cum nu o mananca nici evreii habotnici de astazi. Dar cineva poate spune: in Corint, oras pagan, cei mai multi cetateni erau dintre neamuri, care nu pastrau legea sanitara si nici randuielile evreilor, si acestia vindeau si ei la macelarie ce ramanea de la jertfele aduse idolilor lor! Carnea aceasta nu era de la animalele necurate? Ca raspuns la aceasta intrebare si pentru a sti ce fel de animale jertfeau paganii pentru zeii lor, sa studiem textele din Faptele Apostolilor 14,8-15, unde se precizeaza ca si acestia jertfeau pentru zeii lor tot animale curate, caci: Preotul lui Jupiter, deci preot pagan, al carui templu era la intrarea cetatii, a adus tauri si cununi inaintea portilor si voia sa le aduca jertfa impreuna cu noroadele, pentru ca Pavel si Barnaba vindecasera un olog din nastere. Aceia au crezut ca Zeii s-au coborat la ei in chip omenesc (vers. 11) si au dorit chiar sa se inchine apostolilor aducandu-le jertfe. Deci, in 1 Corinteni 10,28, pentru lamurirea versetului 25, Pavel scrie clar despre carnea curata jertfita idolilor si nicidecum de cea necurata. Altfel, s-ar contrazice pe sine insusi fata de ce a scris el credinciosului Timotei, asa cum vom studia.

Rom. 14:14 – Eu stiu si sunt incredintat in Domnul Isus, ca nimic nu este necurat in sine si ca un lucru nu este necurat decat pentru cel ce crede ca este necurat. Printre credinciosii din Roma, Corint, Galatia, Efes, Filipi, Coloseni si Tesalonic, erau unii evrei crestinati, care ii sileau pe cei veniti dintre neamuri sa se supuna unor conceptii de-ale lor. Unii dintre acesti iudei crestinati din Roma, sustineau ca, deoarece la cruce legea ceremoniala si-a avut implinirea (Coloseni 2,14), Hristos fiind adevaratul Miel de Jertfa, nu mai trebuie sa aduca jertfe si, ca atare, crestinul nu trebuie sa mai ucida animalul doar pentru pofta lui, ci sa manance numai verdeturi (vezi Romani 14,1.2).

Pentru aplanarea controversei dintre acesti credinciosi, Pavel le scrie: Primiti bine pe cel slab in credinta si nu va apucati la vorba asupra parerilor indoielnice. Unul crede ca poate sa manance de toate; pe cand altul, care este slab, nu mananca decat verdeturi. (Romani14,1.2) Subliniem ca apostolul nu i-a declarat slabi in credinta pe vegetarieni, ci pe tulburatorii comunitatii. Insa ce a vrut el sa spuna cand a afirmat ca ,,unul crede ca poate sa manance de toate”? Duhul lui Dumnezeu care l-a inspirat in scrierile lui (2 Petru 1,21) se contrazice?

Lui Moise i-a dictat sa reediteze legea sanitara din Leviticul 11,1-47 pentru binele omului, iar lui Pavel i-a dictat direct contrariul? S-a contrazis vreodata divinitatea in dispozitiile si randuielile date omului? De ce oare chiar Duhul lui Dumnezeu l-a inspirat pe acelasi apostol sa scrie in Evrei 13,8 ca ,,Isus este Acelasi ieri si azi si in veci„si pe Iacov sa declare, in capitolul 1,17, ca in El nu este schimbare, nici umbra de mutare? A fost Pavel in dezacord cu Scripturile Vechiului Testament pe care le declara in 2 Timotei 3,16, ca fiind in intregime insuflate de Dumnezeu si de folos ca sa invete… pentru a fi cineva neprihanit? Cand el a scris ca unul crede ca poate sa manance de toate, a afirmat prin aceasta ca acest crestin este de acord sa manance si verdeturi si carne sfintita prin Cuvantul lui Dumnezeu, iar cel slab in credinta va sustine ca trebuie sa manance numai verdeturi (vezi Romani 14,1.2.14). Iata motivul pentru care Pavel, in 1 Corinteni 8,13 si Romani 14,21 scrie ca … daca o mancare il face pe fratele meu sa pacatuiasca, nu voi manca niciodata carne, ca sa nu fac pe fratele meu sa pacatuiasca, din pricina fratelui slab in credinta care nu mananca decat verdeturi.

Tit. 1:15– Totul este curat pentru cei curati; dar pentru cei necurati si necredinciosi, nimic nu este curat: pana si mintea si cugetul le sunt spurcate, text folosit, de asemenea, de multi ca sa arate ca, din cauza confuziei din mintea lor si necunoasterii Scripturilor, unii sustin ca nu se poate manca orice, si cu atat mai mult cei dintai folosesc textul: Caci orice faptura a lui Dumnezeu este buna, si nimic nu este de lepadat, daca se ia cu multumiri. (1 Timotei 4:4)

Se pune insa intrebarea: Pe langa porc, cal, iepure sau porc mistret etc… se poate manca si caine, pisica, nutrii, scoici, raci, melci etc? ,,Da, sigur ca da”, vor raspunde multi, ,,doar cu conditia sa-mi placa”. Ma rog pentru ce-mi place si Domnul sfinteste acel aliment. Este singura conditie pe care ne-o indica: sa iau cu multumire –  adica sa ma rog. Asa scrie Pavel in 1 Timotei 4,4. Si intrebarea continua: Atunci se pot manca si serpi, si broaste, si …?  De obicei, raspunsul este: ,,Da, cu conditia sa-mi placa si sa iau cu multimire, cum precizeaza Pavel! Nu mananca rasaritenii si alte popoare asa?”

Un caz autentic, scris in ziar, intareste, se pare, convingerea acestora: Undeva in India, cu cativa ani in urma, a existat o groapa mare in care isi aveau cuibul mii de serpi mari si mici, veninosi si neveninosi. Nefiind prea departe de o comuna, trecatorii erau adesea atacati de acestia si unii dintre ei mureau de muscaturile lor veninoase. Intr-o zi, au fost chemati toti locuitorii cu topoare, sape, lopeti, ciomege si s-a dat o lupta crancena cu serpii, pana au fost omorati toti. Rezultatul: Doi oameni au fost omorati de muscaturile serpilor, dar dupa biruinta finala, ceilalti au facut o masa mare si au mancat toti serpii.

Aceasta a vrut sa scrie Pavel in 1 Timotei 4,4? Asa zice Scriptura? Desigur ca nu! De ce atunci, oricat de staruitor ne-am ruga peste animalele necurate, declarate asa de Scriptura, nu le mancam si laptele? De ce se foloseste laptele de la vitele declarate curate? Sfintele Scripturi, pe care atat Isus (Ioan 5,39), cat si Pavel (2 Timotei 3,16.17) le declara a fi in intregime insuflate de Dumnezeu, specifica in Leviticul 11,1-47 ca animalele care pot fi mancate de om trebuie sa indeplineasca neaparat doua conditii: sa rumege si sa aiba copita despartita, iar vietuitoarele din apa, la fel: sa aiba aripi si solzi. Daca o astfel de fiinta indeplineste numai o conditie dintre cele doua, Scriptura nu ne ingaduie s-o folosim. De exemplu: porcul are copita despicata, dar nu rumega, si Scriptura ne interzice sa-l mancam si de aceea omul nici nu mananca laptele acestui animal, care are mult mai mult lapte decat o oaie, pentru ca hraneste zece, doisprezece pui deodata si chiar mai multi. Pentru clarificarea textului din 1 Timotei 4,4, Pavel aduce doua argumente puternice, care nu se mai gasesc asa de concludente in alte epistole ale sale.

Primul este cel din 1 Timotei 4,3, in care el precizeaza: Ei opresc casatoria si intrebuintarea bucatelor pe care Dumnezeu le-a facut ca sa fie luate cu multumiri de catre cei ce cred si cunosc adevarul; el se adreseaza aici celor ce cred ,,cum zice Scriptura”. Ori, studiind Scriptura, asa cum am vazut mai sus, ea face o distinctie categorica intre ce este curat si ce nu este curat, cum vom vedea in continuare. Al doilea argument al lui Pavel, si mai concludent, este textul cheie din 1 Timotei 4,5, care-l lamureste si mai clar pe cel din 1 Timotei 4,4 si chiar toate textele lui scrise mai sus in legatura cu mancarea, text care zice: Pentru ca este sfintit prin Cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune. Atragem cu mult respect atentia tuturor cititorilor acestui studiu ca Pavel n-a scris, asa cum zic foarte multi, ca se poate manca ceea ce este sfintit prin Cuvantul lui Dumnezeu sau prin rugaciunea noastra, pentru ca, zic ei, in versetul 4 el indica o singura conditie: Sa luam cu multumire. El nu scrie ca alimentul pe care-l introducem in gura trebuie sa indeplineasca una dintre cele doua conditii pentru a fi sfintit: Ori Cuvantul lui Dumnezeu, ori rugaciunea noastra!

Dimpotriva, el arata foarte clar ca alimentele pe care dorim sa le folosim trebuie sa indeplineasca negresit doua conditii: Mai intai trebuie sa fie sfintit prin Cuvantul lui Dumnezeu si numai dupa aceea, adica in al doilea rand si prin rugaciunea noastra; atunci cand Cuvantul lui Dumnezeu ne arata ca un aliment sau un animal nu este sfintit, rugaciunea noastra este zadarnica (Proverbe 28,9). Regretam ca Pavel ii socoteste pe cei care au aceste conceptii ca fiind ,,greoi” in a intelege valabilitatea Scripturilor (vezi 2 Corinteni 3,14.15), pe care el le declara a fi in intregime insuflate de Dumnezeu si de folos pentru mantuirea noastra (vezi 2 Timotei 3,16.17).

In concluzie, pe langa legea sanitara, data de Dumnezeu prin Moise la Muntele Sinai cu 1500 de ani inainte de nasterea lui Isus, lege pe care el a scris-o in mod detaliat in Leviticul 11,1-47, Dumnezeu l-a mai inspirat si pe marele prooroc Isaia sa scrie:

Isa. 65:2-6 – Mi-am intins mainile toata ziua spre un popor razvratit care umbla pe o cale rea, in voia gandurilor lui! Spre un popor care nu conteneste sa Ma manie in fata mancand carne de porc si avand in strachini bucate necurate, si care totusi zice: Da-te inapoi, nu te apropia de mine, caci sunt sfant!… Asemenea lucruri sunt un fum in narile Mele, un foc care arde necontenit! Iata ce am hotarat in Mine: Nici gand sa tac, ci ii voi pedepsi; da, ii voi pedepsi.

Acelasi dezgust fata de toti aceia dintre noi care se intineaza cu orice le place, este exprimat de Dumnezeu prin acelasi prooroc: Isa. 66:17 – Cei ce se sfintesc si se curata in gradini, mergand unul cate unul in mijlocul celor ce mananca si carne de porc, si soareci, si alte lucruri uracioase, toti aceia vor pieri – zice Domnul. Constatam ca Scripturile pun porcul in aceeasi categorie cu ,,soarecii si alte lucruri uracioase”, care, daca vor fi consumate de cineva, acela va fi pedepsit de Dumnezeu.

La sfarsitul acestui studiu cu privire la hrana si revenind la textul-cheie din 1 Timotei 4,5, sa facem o aplicatie logica a acestui text la celelalte texte ale lui Pavel, pe care le-am studiat pana aici, in legatura cu hrana omului:

1Cor. 10:25 – Sa mancati din tot ce se vinde pe piata, fara sa cercetati ceva din pricina cugetului.

Rom. 14:14 – Eu stiu si sunt incredintat in Domnul Isus, ca nimic nu este necurat in sine si ca un lucru nu este necurat decat pentru cel ce crede ca este necurat.

Rom. 14:1-2 – Primiti bine pe cel slab in credinta si nu va apucati la vorba asupra parerilor indoielnice. Unul crede ca poate sa manance de toate; pe cand altul, care este slab, nu mananca decat verdeturi.

Tit. 1:15 – Totul este curat pentru cei curati; dar pentru cei necurati si necredinciosi, nimic nu este curat: pana si mintea si cugetul le sunt spurcate.

1Tim. 4:4 – Caci orice faptura a lui Dumnezeu este buna, si nimic nu este de lepadat, daca se ia cu multumire, dar numai din ce este sfintit prin Cuvantul lui Dumnezeu si prin rugaciune. (1 Timotei 4,5) Prin expresia ,,orice faptura”, Pavel arata clar ca atat vegetalele (Romani 14,1.2), cat si ,,carnea sfintita prin Cuvantul lui Dumnezeu” sunt ,,bucate pe care Dumnezeu le-a facut sa fie luate cu multumire” (rugaciune), spune apostolul, de catre cei ce cred si cunosc adevarul (1 Timotei 4,3), deci se refera la aceia care au Scripturile si, cu multa ravna si multa rugaciune, le studiaza cu atentie, spre binecuvantarea lor si a altora. Sa il rugam staruitor pe Domnul sa nu facem parte dintre cei carora apostolul inspirat le scria:  Filip. 3:19 – 19. Sfarsitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pantecele, si slava lor este in rusinea lor, si se gandesc la lucrurile de pe pamant. 1Cor. 10:31 – Deci fie ca mancam, fie ca bem, fie ca facem altceva: sa facem totul pentru slava lui Dumnezeu.

Constantin Petcu – O Singura Scriptura De ce Atatea Religii