Archive for the ‘Sanatatea si inchinarea’ Category

Alimentaţia şi spiritualitatea

Martie 2, 2011

 Cor 6:19-20 Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfant care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

Rom.12:1,2 – Va indemn, dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu.

1Tes.5:23 – … si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi, fara prihana, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.

Luca 21:34 – Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile cu imbuibare de mancare si bautura si cu ingrijorarile vietii acesteia…

Rom 14:17 – Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant.

Nici unul din cei ce mărturisesc evlavia să nu privească în mod indiferent sănătatea corporală şi să nu se amăgească în credinţa că necumpătarea nu este deloc un păcat şi că nu le va afecta spiritualitatea. Există o relaţie strânsă între natura fizică şi cea morală. În cazul primilor noştri părinţi, dorinţa necumpătată a avut ca rezultat pierderea Edenului. Cumpătarea în toate lucrurile are mai mult de-a face cu reintegrarea noastră în Eden decât îşi dau seama oamenii.

Încălcarea legii fizice este încălcarea Legii lui Dumnezeu. Creatorul nostru este Isus Hristos. El este autorul făpturii noastre. El a creat structura omenească. El este autorul legilor fizice, tot aşa cumeste autorul Legii Morale. Iar făptura umană, care este nepăsătoare şi nesăbuită în privinţa obiceiurilor şi practicilor legate de sănătatea şi viaţa sa fizică, păcătuieşte împotriva lui Dumnezeu.

Mulţi care mărturisesc că Îl iubesc pe Isus Hristos nu Îi arată dragostea pioasă şi respectul cuvenit Aceluia care Şi-a dat viaţa pentru a-i salva de la moarte veşnică. El nu este nici respectat, nici adorat, nici recunoscut. Acest lucru este arătat de răul adus asupra propriilor trupuri prin violarea legilor făpturii lor. O încălcare continuă a legilor firii este o încălcare neîncetată a Legii lui Dumnezeu. Actuala apăsare a suferinţei şi chinului sufletesc pe care le vedem peste tot, diformitatea, senilitatea, boala şi imbecilitatea care au umplut acum lumea fac din aceasta, în comparaţie cu ceea ce ar putea să fie şi ceea ce a intenţionat Dumnezeu ca ea să fie, o leprozerie; iar cei din generaţia actuală sunt slabi în ce priveşte puterea mintală, morală şi fizică. Toată această nenorocire s-a acumulat din generaţie în generaţie, pentru că omul căzut a vrut să calce Legea lui Dumnezeu. Păcate duse la extrem sunt comise prin îngăduirea unui apetit pervertit. Îngăduinţa excesivă în ceea ce mâncăm, ceea ce bem, în dormit sau în ceea ce privim este un păcat. Acţiunea armonioasă sănătoasă a tuturor puterilor corpului şi minţii are ca rezultat fericirea; şi cu cât aceste puteri sunt mai înălţate şi mai bine şlefuite, cu atât fericirea este mai curată şi neumbrită.

O mare parte din toate neputinţele care afectează familia omenească constituie rezultatul propriilor obiceiuri greşite ale oamenilor, din pricina ignoranţei lor voite sau din cauza nesocotirii luminii pe care a dat-o Dumnezeu în legătură cu legile făpturii lor. Ne este imposibil să-I dăm slavă lui Dumnezeu în timp ce trăim încălcând legile vieţii. Inimii nu-i este cu putinţă să-şi păstreze consacrarea faţă de Dumnezeu în timp ce este îngăduită pofta desfrânată. Un trup îmbolnăvit şi un intelect tulburat – din cauza unei îngăduiri neîncetate a poftei vătămătoare – fac imposibilă sfinţirea trupului şi a spiritului.

Apostolul a înţeles importanţa stării de sănătate a trupului pentru desăvârşirea cu succes a caracterului creştin. El spune: „Mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat” (1 Cor. 9,27). El menţionează care sunt roadele Duhului, cumpătarea aflându-se printre acestea. „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei” (Gal. 5,24).

Omul a fost lucrarea ce a încununat creaţia lui Dumnezeu, făcut după chipul lui Dumnezeu şi gândit anume să fie o reprezentare a lui Dumnezeu. […] Omul Îi este foarte drag lui Dumnezeu, pentru că a fost făcut după propria Sa înfăţişare. Acest lucru ar trebui să ne întipărească în minte cât este de important să-i învăţăm pe alţii, prin precept şi exemplu personal, despre păcatul întinării trupului, prin îngăduirea apetitului sau prin oricare altă practică păcătoasă, trup care a fost conceput pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu lumii.

Ellen White – Dieta si Hrana

Anunțuri

Apetitul si adevarata inchinare (II)

Februarie 16, 2011

1 Cor 6:19-20 Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfant care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

Filipeni 3:19 – Caci v-am spus de multe ori, si va mai spun si acum, plangand: sunt multi care se poarta ca vrajmasi ai crucii lui Hristos. Sfarsitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pantecele, si slava lor este in rusinea lor, si se gandesc la lucrurile de pe pamant.

Rom.12:1,2 – Va indemn, dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu.

1Tes.5:23 – … si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi, fara prihana, la venirea Domnului nostru Isus Hristos.

Luca 21:34 – Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile cu imbuibare de mancare si bautura si cu ingrijorarile vietii acesteia…

Rom 14:17 – Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant.

Dumnezeu a alcătuit legi care ne guvernează organismele, iar aceste legi pe care El le-a pus în făpturile noastre sunt divine, şi pentru fiecare încălcare este stabilită o penalitate, ce trebuie suportată mai devreme sau mai târziu. Majoritatea bolilor, sub apăsarea cărora familia omenească a suferit şi încă suferă, au fost create de oameni prin necunoaşterea propriilor legi organice. Ei par indiferenţi cu privire la problema sănătăţii şi lucrează cu perseverenţă pentru a se sfâşia în bucăţi, iar când sunt zdrobiţi şi slăbiţi trupeşte şi mintal, trimit după doctor şi iau medicamente până mor.

Când li se vorbeşte oamenilor despre problema sănătăţii, ei spun adesea: „Ştim multe lucruri mai bine de cum le facem“. Ei nu-şi dau seama că sunt răspunzători pentru fiecare rază de lumină legată de bunăstarea lor fizică şi că fiecare deprindere este descoperită înaintea ochiului cercetător al lui Dumnezeu. Viaţa fizică nu trebuie să fie tratată la întâmplare. Fiecare organ, fiecare fibră a fiinţei trebuie să fie păzită cu sfinţenie de obiceiuri vătămătoare.

Din momentul în care lumina reformei sanitare a răsărit asupra noastră, de atunci şi până acum, au venit în fiecare zi întrebările: „Practic eu o cumpătare adevărată în toate lucrurile?“ „Este alimentaţia mea de aşa natură, încât să mă aducă în situaţia în care pot face binele în cea mai mare măsură?“ Dacă nu putem răspunde afirmativ acestor între-bări, stăm condamnaţi înaintea lui Dumnezeu, căci El ne va considera răspunzători pentru lumina care a strălucit pe cărarea noastră. Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, dar, de îndată ce lumina străluceşte asupră-ne, El ne cere să ne schimbăm obiceiurile care ne distrug sănătatea şi să ne punem într-un raport corect cu legile fizice.

Sănătatea este o comoară. Din toate averile vremelnice, este cea mai preţioasă. Bogăţia, învăţătura şi cinstea sunt cumpărate scump cu preţul vigorii sănătăţii. Nici una dintre acestea nu pot asigura fericirea, dacă lipseşte sănătatea. Este un păcat îngrozitor să abuzăm de sănătatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu; asemenea abuzuri ne debilitează pe viaţă şi ne fac nişte rataţi, chiar dacă, prin aceste mijloace, dobândim educaţie în oricât de mare măsură. Dumnezeu a asigurat cu mărinimie traiul şi fericirea tuturor făpturilor Sale; dacă legile Lui nu ar fi niciodată violate, dacă toţi ar acţiona în armonie cu voinţa divină, rezultatul ar fi sănătatea, pacea şi fericirea în locul nenorocirii şi răului necurmat.

În vechea slujbă iudaică, se cerea ca fiecare jertfă să fie fără cusur. În textul biblic ni se spune să aducem trupurile noastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, lucru care reprezintă slujirea noastră dreaptă. Suntem lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. Psalmistul, meditând asupra minunatei lucrări a lui Dumnezeu în alcătuirea umană, a exclamat: „M-ai făcut într-un mod înfricoşător şi admirabil“. Există mulţi dintre cei ce sunt pregătiţi în ştiinţe şi cunosc teoria adevărului, dar care nu înţeleg legile care le guvernează propria făptură. Dumnezeu ne-a dat calităţi şi talente; şi este datoria noastră, ca fii şi fiice ale Sale, de a face uz de ele în modul cel mai folositor. Dacă slăbim aceste puteri ale minţii sau trupului prin obiceiuri greşite şi îngăduirea apetitului stricat, ne va fi cu neputinţă să-L cinstim pe Dumnezeu aşa cum ar trebui. Dumnezeu pretinde ca trupul să-I fie adus ca o jertfă vie, nu ca o jertfă moartă sau pe moarte. Dacă jertfele iudeilor din vechime trebuia să fie fără cusur, să aibă Dumnezeu plăcerea de a accepta o jertfă omenească plină de boală şi stricăciune? El ne spune că trupul nostrum este templul Duhului Sfânt; şi ne cere să avem grijă de acest templu, pentru a putea fi o locuinţă potrivită pentru Duhul Său. Apostolul Pavel ne dă această povaţă: „Nu ştiţi“ că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi deci pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu“. Toţi ar trebui să fie foarte prevăzători să-şi păstreze trupul în cea mai bună stare de sănătate, pentru a putea aduce lui Dumnezeu o slujire desăvârşită şi să-şi facă datoria în familie şi în societate.

Trebuie dobândite cunoştinţe în ce priveşte modul în care să mâncăm, să bem şi să ne îmbrăcăm în aşa fel, încât să ne păstrăm sănătatea. Boala este cauzată de încălcarea legilor sănătăţii; ea este rezultatul violării legilor care guvernează organismul omenesc. Prima noastră datorie pe care o avem faţă de Dumnezeu, faţă de noi înşine şi faţă de semenii noştri, este de a respecta legile lui Dumnezeu, care includ şi legile sănătăţii. Dacă suntem bolnavi, aşezăm o povară obositoare asupra prietenilor noştri şi devenim incapabili de a ne împlini datoriile faţă de familiile şi semenii noştri. Iar când moartea prematură este rezultatul încălcării legilor firii, aducem celorlalţi întristare şi suferinţă; îl privăm pe aproapele nostru de ajutorul pe care ar trebui să i-l acordăm cât încă avem viaţă; ne jefuim familiile de confortul şi ajutorul pe care l-am putea acorda şi Îl jefuim pe Dumnezeu de slujirea pe care o pretinde de la noi în scopul de a înălţa slava Sa. Şi atunci nu suntem noi, în cel mai adevărat sens al cuvântului, călcători ai Legii lui Dumnezeu?

Însă Dumnezeu este atotîndurător, plin de har şi de iubire, iar când lumina vine la aceia care şi-au vătămat sănătatea, îngăduindu-şi lucruri păcătoase, şi ei se lasă convinşi de pă-cat, se pocăiesc şi cer iertare, El acceptă jertfa săracă ce I se aduce şi îi primeşte. Ah, ce milă  plină de iubire – să nu refuze rămăşiţa de viaţă nimicită a păcătosului suferind şi pocăit! În mila Sa neîntrecută, El salvează aceste suflete ca şi cum le-ar scoate din foc. Dar ce jertfă slabă, jalnică în cel mai bun caz, oferim unui Dumnezeu curat, sfânt! Facultăţile nobile au fost paralizate de către obiceiurile greşite ale îngăduinţei păcătoase. Aspiraţiile sunt pervertite, iar sufletul şi trupul – desfigurate.

Pentru păstrarea sănătăţii este necesară cumpătarea în toate lucrurile – cumpătarea în muncă, cumpătarea în mâncare şi băutură. Tatăl nostru ceresc a trimis lumina reformei sănătăţii pentru a ne păzi de relele care vin dintr-un apetit pervertit, pentru ca aceia care iubesc puritatea şi sfinţenia să poată şti cum să folosească în mod înţelept lucrurile bune pe care le-a pregătit El pentru ei şi, practicând cumpătarea în viaţa de zi cu zi, să poată fi sfinţiţi prin adevăr.

Să fie ţinut necurmat înaintea minţii faptul că marele obiectiv al reformei în igienă este de a asigura cea mai înaltă dezvoltare posibilă a minţii, sufletului şi trupului. Toate legile firii – care sunt legile lui Dumnezeu – sunt concepute pentru binele nostru. Ascultarea de ele ne asigură fericirea în această viaţă şi ne va ajuta în pregătirea pentru viaţa viitoare.

Ellen White Dieta si Hrana

Apetitul si adevarata inchinare (I)

Februarie 7, 2011

Luca 12:23 – Viata este mai mult decat hrana, si trupul mai mult decat imbracamintea.

Luca 21:34 – Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile cu imbuibare de mancare si bautura si cu ingrijorarile vietii acesteia, si astfel ziua aceea sa vina fara veste asupra voastra.

Rom 14:17 – Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant.

1 Cor 6:19-20 Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfant care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.

Evr 12:16 – Vegheati sa nu fie intre voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mancare si-a vandut dreptul de intai nascut.

Filipeni 3:19 – Caci v-am spus de multe ori, si va mai spun si acum, plangand: sunt multi care se poarta ca vrajmasi ai crucii lui Hristos. Sfarsitul lor va fi pierzarea. Dumnezeul lor este pantecele, si slava lor este in rusinea lor, si se gandesc la lucrurile de pe pamant.

Filipeni 3:20 – Dar cetatenia noastra este in ceruri, de unde si asteptam ca Mantuitor pe Domnul Isus Hristos.

Ce legatura au dieta, exercitiul fizic si odihna cu pregatirea pentru a Doua Venire? Intelegerea spirituala este diminuata cand nu ne conformam planului lui Dumnezeu pentru corpul nostru. Iata ce spunea Ellen White: „Cei ce au biruit asemenea lui Hristos trebuie sa vegheze continuu asupra ispitelor lui Satana. Apetitul si poftele ar trebui controlate si supuse unei constiinte luminate, pentru ca intelectul sa ramana nealterat si puterea de perceptie clara, astfel incat lucrarea celui rau si cursele lui sa nu fie confundate cu Providenta.” (Ellen White, Sfaturi pentru sanatate, p. 574, orig.)

Câtă vreme este controlat de raţiune şi de bunul simţ, apetitul este o binecuvântare pentru sănătatea noastră fizică. Din momentul ieşirii lui de sub control, devine îmbuibare, idol, blestem. În acest din urmă caz, aduce, printre altele: boală, întuneric spiritual, simţul de vinovăţie, stimularea unor instincte josnice, pierderea vigorii intelectuale, somnolenţă, lipsă de pricepere şi discernământ, nervozitate, lăcomie, egoism, tocirea simţurilor morale. Aproape întreaga umanitate este înjugată la carul sclaviei apetitului. Spiritul Profetic spune că cei mai mulţi oameni trăiesc ca să mănânce şi nu mănâncă ca să trăiască, iar Biblia, în Filipeni 3:19 îi numeşte ca vrăjmaşi ai crucii lui Hristos pe aceia “al căror dumnezeu este pântecele”.

Stapanirea apetitului este primul pas spre biruirea altor ispite si poate hotari destinul nostru final! „Puterea de a stapani apetitul se va dovedi cauza ruinei a mii de oameni, deoarece, daca ar fi fost biruitori in aceasta privinta, ar fi avut puterea morala de a castiga biruinta asupra oricarei ispite de-a lui Satana. Dar cei ce sunt sclavii apetitului nu vor reusi sa-si desavarseasca caracterul crestin. Nelegiuirea neintrerupta de sase mii de ani a avut ca rezultat boala, durerea si moartea. Iar pe masura ce ne apropiem de incheierea timpului, ispita lui Satana de a ne lasa in voia apetitului va fi mai puternica si mai dificil de biruit.” (Idem, p. 574, orig.)

Numai o singură viaţă ne este îngăduită; şi întrebarea fiecăruia ar trebui să fie: Cum să-mi pun la lucru puterile, astfel încât să poată aduce cel mai mare folos? Cum pot face cât mai mult pentru slava lui Dumnezeu şi binele semenilor mei? Căci viaţa este valoroasă numai în măsura în care este folosită pentru atingerea acestor scopuri. Datoria de căpetenie pe care o avem faţă de Dumnezeu şi semenii noştri este aceea a dezvoltării proprii. Fiecare facultate cu care ne-a înzestrat Creatorul nostru ar trebui cultivată până la cel mai înalt grad de perfecţiune, pentru a putea face binele cel mai mare de care suntem în stare.

ALEGEREA VIEŢII SAU MORŢII Într-o mare măsură, fiecare om are posibilitatea de a se face pe sine însuşi ceea ce alege să fie. Binecuvântările acestei vieţi şi, de asemenea, cele ale stării de nemurire sunt la îndemâna sa. Îşi poate zidi un caracter de o valoare certă, căpătând noi puteri la fiecare pas. Poate înainta zilnic în cunoaştere şi înţelepciune, conştient de noi fericiri pe măsură ce avansează, adăugând virtute după virtute, har după har. Calităţile sale se vor îmbunătăţi prin exerciţiu; cu cât câştigă mai multă înţelepciune, cu atât va fi mai mare capacitatea sa de a acumula. Inteligenţa, cunoştinţele şi virtutea lui se vor dezvolta astfel în noi grade de putere şi simetrie. Pe de altă parte, poate lăsa ca puterile lui să ruginească din lipsă de folosire sau să fie pervertite prin obiceiuri rele, lipsă de stăpânire de sine sau de rezistenţă morală şi religioasă. Calea lui se îndreaptă atunci în jos; este neascultător de Legea lui Dumnezeu şi de legile sănătăţii. Pofta pune stăpânire pe el; înclinaţiile îl poartă ca un curent. Îi este mai uşor să îngăduie ca puterile răului, care sunt mereu active, să-l tragă înapoi decât să se lupte împotriva lor şi să meargă înainte. Urmează o viaţă de plăceri, boala şi moartea. Aceasta este povestea multor vieţi care ar fi putut fi utile în cauza lui Dumnezeu şi a omenirii.

Organismul viu este proprietatea lui Dumnezeu. Îi aparţine prin creaţie şi răscumpărare; iar printr-o folosire greşită a oricăreia dintre puterile noastre, Îl jefuim pe Dumnezeu de cinstea ce I se cuvine. Obligaţiile pe care le avem faţă de Dumnezeu, de a-I înfăţişa trupuri curate, neprihănite, sănătoase, nu sunt înţelese. Un eşec de a îngriji de mecanismul viu este o insultă la adresa Creatorului. Există reguli rânduite în mod divin, care, dacă ar fi respectate, ar păzi fiinţele omeneşti de boli şi moarte prematură.

Un motiv pentru care nu ne bucurăm mai mult de binecuvântarea Domnului este că nu luăm aminte la lumina pe care a avut plăcerea să ne-o ofere în privinţa legilor vieţii şi sănătăţii. Tot atât de sigur pe cât este Autor al legilor fizice, Dumnezeu este Autor al Legii Morale. Legea Sa este scrisă cu propriu-I deget pe fiecare nerv, fiecare muşchi, fiecare facultate ce i-a fost încredinţată omului. Creatorul omului a rânduit mecanismul viu al trupurilor noastre. Fiecare funcţie este stabilită într-un mod minunat şi înţelept. Iar Dumnezeu Sa legat să păstreze acest mecanism uman într-o sănătoasă stare de funcţionare dacă persoana umană va asculta de legile Sale şi va coopera cu Dumnezeu. Fiecare lege care guvernează maşinăria umană trebuie să fie considerată în aceeaşi măsură divină în origine, caracter şi importanţă pe cât este Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare act nepăsător, neatent, orice abuz adus asupra minunatului mecanism al lui Dumnezeu prin nesocotirea legilor Sale enunţate despre locuinţa umană este o încălcare a Legii lui Dumnezeu. Putem contempla şi admira lucrarea lui Dumnezeu în lumea naturală, dar locuinţa umană este cea mai minunată. Este în aceeaşi măsură un păcat să violăm legile fiinţei noastre pe cât este să încălcăm Cele Zece Porunci. Înfăptuirea oricăreia dintre acestea înseamnă călcarea Legii lui Dumnezeu. Cei care încalcă legea lui Dumnezeu din organismul lor vor fi înclinaţi să violeze Legea lui Dumnezeu rostită pe Sinai.

Trupurile noastre sunt proprietatea cumpărată a lui Hristos şi noi nu avem libertatea de a face cu ele ce ne place. Omul a făcut lucrul acesta. El şi-a tratat corpul ca şi cum legile lui nu ar prevedea nici o pedeapsă. Datorită apetitului pervertit, organele şi puterile lui s-au slăbit, s-au îmbolnăvit şi s-au schilodit. Iar rezultatele acestea, pe care Satana le-a obţinut în urma ispitelor lui cu înfăţişare plăcută, sunt folosite pentru a-L insulta pe Dumnezeu. El prezintă înaintea lui Dumnezeu corpul omenesc pe care Hristos l-a cumpărat ca proprietate a Sa, şi ce reprezentare neplăcută a Creatorului său este omul! Din pricină că omul a păcătuit împotriva corpului său şi şi-a stricat căile, Dumnezeu este dezonorat.

Mântuitorul nostru Şi-a avertizat ucenicii că, exact înaintea celei de-a doua Sa veniri, va exista o stare de lucruri foarte asemănătoare cu aceea dinaintea potopului. Mâncatul şi băutul vor fi duse la exces şi lumea va fi dedată plăcerilor. Această stare de lucruri există în timpul prezent. Lumea este în mare parte robită îngăduirii poftei; iar dispoziţia de a urma tradiţiilor lumeşti ne va aduce în robia obiceiurilor pervertite – obiceiuri care ne vor face să ne asemănăm din ce în ce mai mult cu locuitorii pierduţi ai Sodomei. M-am mirat că locuitorii pământului nu au fost nimiciţi, asemenea oamenilor din Sodoma şi Gomora.

Văd destule motive pentru starea de degenerare şi mortalitate din lume. Pasiunea oarbă stăpâneşte raţiunea şi, în cazul multora, fiecare considerent înalt este sacrificat pentru pofta carnală. Păstrarea corpului într-o stare sănătoasă, pentru ca toate părţile mecanismului viu să poată acţiona în mod armonios, ar trebui să constituie studiul vieţii noastre. Copiii lui Dumnezeu nu pot să-I dea slavă cu corpuri bolnave sau minţi pipernicite. Cei ce-şi îngăduie orice formă de necumpătare, fie în mâncare, fie în băutură, îşi irosesc energiile fizice şi îşi slăbesc puterile morale.

Ellen WhiteDieta si Hrana