Archive for the ‘Ciuma in istoria omenirii’ Category

Cum a schimbat ciuma cursul istoriei!

decembrie 28, 2009

Ciuma a fost in trecut unul dintre cei mai mari dusmani ai omenirii, pandemiile ducand la modificari drastice in structura socio-economica si culturala a multor tari, scriind astfel un alt curs al istoriei decat cel firesc. The List Universe a compilat o lista a celor mai violente pandemii de ciuma care au lovit omenirea de-a lungul vremii, dupa cum urmeaza:

Ciuma de la Moscova (1771)

In Moscova, ciuma si-a facut aparitia in 1770, iar pana in 1771 ea avea sa devina de necontrolat. Pentru a stopa raspandirea epidemiei, autoritatile au luat masuri dintre cele mai drastice si neprietenoase cu locuitorii orasului.

Astfel, bolnavii erau bagati in carantina cu forta, iar proprietatile acestora erau arse fara a primi vreo compensatie dupa. Baile publice au fost inchise, generand valuri de frustrari si ura fata de edilii orasului. Economia Moscovei a avut de suferit foarte mult de pe urma epidemiei, multe dintre fabrici, piete, magazine si cladiri administrative fiind inchise. Ca urmari logice, saracia si foametea au pus stapanire pe oras.

Dupa numeroase revolte ale populatiei exasperate de situatie, pe 26 septembrie a fost trimisa la Moscova o comisie guvernamentala, condusa de Grigory Orlov, care in scurt timp a adoptat cateva masuri de stopare a ciumei si de restartare a economiei locale.

Marea Ciuma de la Marsilia (1720-1722)

Marea Ciuma de la Marsilia a fost una dintre cele mai semnificative focare de ciuma bubonica din Europa secolului XVIII. Epidemia a ajuns in Marsilia, Franta, in 1720 si a facut peste 100.000 de victime in oras si in imediata apropiere a acestuia. Cu toate acestea insa, orasul si-a revenit relativ repede din starea de criza prin care a trecut. Marsilia si-a reluat activitatea economica in doar cativa ani, iar nivelul de crestere a populatiei si-a reluat cursul dinaintea lui 1720.

Printre masurile de siguranta pe care le-au adoptat autoritatile in timpul ciumei se numara pedeapsa cu moartea pentru orice act de comunicare intre Marsilia si restul regiunii Provence. Pentru a intari separarea Marsiliei de celelalte orase s-a construit un perete, pe care l-au denumit sugestiv Mur de la Peste, sau Zidul Ciumei.

Ciuma Antonina (165 – 180 D.H.)

Ciuma Antonina (cunoscuta si ca Ciuma lui Galen, dupa numele celui care a descris-o) a fost o pandemie de varsat de vant sau pojar, adusa in Imperiul Roman de soldatii intorsi Orientul Apropiat. Epidemia a omorat doi mari imparati romani Lucius Verus, decedat in 169, si urmasul sau la tron, Marcus Aurelius Antoninus, decedat in 180.

Potrivit istoricului Dio Cassius, boala a reizbucnit noua ani mai tarziu si a cauzat peste 2000 de morti. Mai precis, un sfert dintre cei care au fost infectati au decedat. Ciuma Antonina a decimat armata romana si a avut efecte sociale si politice drastice, resimtite mai ales in literatura si arta.

Ciuma din Atena (430-427 I.H.)

Ciuma din Atena a fost o epidemie devastatoare, care a lovit orasul in timpul celui de-al doilea an al Razboiului Peloponisiac (430 I.H.), iar potrivit unor istorici boala a fost principala cauza care a dus la infrangerea grecilor. Se crede ca a patruns in oras prin Piraeus, portul in care veneau bunurile de consum zilnic. Ciuma a revenit in oras de doua ori in 429 I.H. si in iarna lui 427 I.H.

Marea Ciuma din Milano (1629-1631)

Intre 1629 si 1631, nordul Italiei a stat sub semnul ciumei bubonice. Boala a facut aproximativ 280.000 de victime. Trupele germane si franceze au adus cu ele ciuma in orasul Mantova, in 1629, de unde soldatii venetieni au contractat-o si au dus-o in nordul si centrul tarii. Milano a inregistrat 60.000 de morti, dintr-un total de 130.000 de locuitori.

Ciuma Americana (Secolul al XVI-lea)

Primul contact la scara mare intre europeni si nativii americani a dus la contaminarea Americii cu varsat de vant si pojar. Bolile s-au extins rapid printre bastinasi, ducand la o scadere drastica a populatiei si colapsul culturilor locale. Pandemiile au decimat si civilizatiile astece si incase din America de Sud. Scaderea populatiei si moartea a numerosi lideri militari si sociali au dus la subjugarea Americii de catre europeni. Contactul intre cele doua continente insa, nu a avut rezultate negative numai pentru America, ci si pentru Europa, intrucat europenii au adus acasa sifilis, boala care a facut ravagii.

Marea Ciuma de la Londra (1665 -1666)

Marea Ciuma (1665-1666) a omorat intr-un an aproximativ 100.000 de persoane in Londra, o cincime din populatia orasului de atunci. Boala a fost inregistrata oficial ca fiind ciuma bubonica si se crede ca ar fi fost transmisa prin intermediul puricilor.
Epidemia a fost numita in secolele urmatoare Marea Ciuma” deoarece a fost unul dintre ultimele focare de ciuma din Anglia.

Cea de-a treia pandemie (1855-1950)

Cea de-a treia pandemie” este numele dat unei pandemii de ciuma, care a inceput in provincia Yunnan, din China anului 1855, dar care s-a intins pe tot continentul, facand 12 milioane de victime, in India si China. Conform organizatiei World Health, pandemia a fost activa pana in 1959, cand mortile au scazut la 200 per an.

Ciuma lui Iustinian (541 -542)

Ciuma lui Iustinian a fost o pandemie care a afectat Imperiul Bizantin, incluzand capitala sa,
Constantinopol, intre anii 541 si 542 D.H.. Se crede ca a fost o pandemie de ciuma bubonica, boala care a stat la baza sau a contribuit la Moartea Neagra (citeste mai jos despre Moartea Neagra) din secolul al XIV-lea.

Impactul sau asupra mediului socio-cultural poate fi comparat cu cel din vremea Mortii Negre. Boala avea sa se intoarca pana in anul 750 D.H. odata cu fiecare generatie, schimband astfel cursul istoriei europene. Ciuma a fost denumita Ciuma lui Iustinian”, dupa numele marelui conducator al Imperiului Roman de Rasarit, Justinian I, care la randul lui a suferit de aceasta boala.  Cercetatorii moderni cred ca ciuma ar fi omorat 5000 de persoane pe zi in Constantinopol, in zilele de varf ale bolii. In cele din urma, 40% dintre locuitorii orasului au fost rapusi de pandemie.

Moartea Neagra (1347 – 1351)

Moartea Neagra (cunoscuta si ca Ciuma Neagra sau Ciuma Bubonica) a fost una dintre cele mai mortale pandemii din istoria omenirii, si pana de curand se credea ca a fost cauzata de o bacterie numita Yersinia pestis (Ciuma), insa studii recente arata ca pandemia ar trebui atribuita altor boli.

Unii istorici cred ca pandemia si-a fixat radacinile in China sau in Asia Centrala, in 1320 sau 1330, iar in urmatorii ani prin intermediul comerciantilor si a soldatilor s-a raspandit si in sudul Rusiei. De aici, ciuma si-a urmat cursul, atingand vestul Europei si Africa de Nord in timpul anilor 1340. Numarul total de morti la nivel mondial este estimat a fi intre 25 si 50 de milioane. Se crede ca ciuma s-a reintors odata cu fiecare generatie, sub forme diferite, pana in 1700. In aceasta perioada, peste 100 de epidemii de ciuma au afectat Europa.

http://www.metalhead.ro

Reclame