Avertizarea finala a omenirii – Vine Noua Ordine Mondiala (IV) – Legea si Ordinea Adevarata Problema

Legea si ordinea – adevarata problema

Inca de la inceputul luptei celei mari din ceruri, scopul lui Satana a fost sa distruga Legea lui Dumnezeu. Tocmai pentru a aduce la indeplinire lucrul acesta s-a rasculat impotriva Creatorului si, cu toate ca a fost aruncat din cer, a continuat aceeasi lupta pe pamant. Tinta pe care a urmarit-o neabatut a fost sa-i amageasca pe oameni si sa-i determine sa calce Legea lui Dumnezeu. Lucrul acesta s-a realizat fie prin lepadarea Legii in intregime, fie prin lepadarea unuia dintre principiile ei, dar consecinta va fi in cele din urma aceeasi. Cine calca „o singura porunca“ da pe fata dispret pentru toata Legea; influenta si exemplul lui sunt de partea neascultarii; el devine „vinovat de toate“ (Iac. 2,10).

Cautand sa arunce dispret asupra statutelor divine, Satana a pervertit invataturile Bibliei, si aceste rataciri au fost in felul acesta incorporate in credinta multimilor care marturisesc a crede in Scriptura. Ultima mare lupta dintre adevar si ratacire nu este decat batalia finala a unei lupte indelungate cu privire la Legea lui Dumnezeu. In aceasta lupta intram acum – o lupta intre legile oamenilor si preceptele lui Dumnezeu, intre religia Bibliei si religia fabulelor si a traditiei.

Necredinta predomina intr-o proportie alarmanta, nu numai in lume, dar chiar si in biserica. Multi au ajuns sa combata chiar invataturile care constituie insisi stalpii credintei crestine. Faptele cele mari ale creatiunii, asa cum sunt prezentate de scriitorii inspirati, caderea omului, ispasirea, perpetuitatea Legii lui Dumnezeu, sunt practic lepadate, fie cu totul, fie in parte, de o mare parte din lumea zisa crestina.

Mii de oameni care se mandresc cu intelepciunea si cu independenta lor socotesc ca o dovada de slabiciune sa-si puna cineva increderea in Biblie; ei cred ca este o dovada de talent superior si de cultura sa gaseasca greseli in Scripturi, sa denatureze si sa nege cele mai importante adevaruri ale ei. Multi slujitori invata poporul si multi profesori si invatatori isi invata studentii ca Legea lui Dumnezeu a fost schimbata sau desfiintata, iar aceia care privesc cererile ei ca fiind inca valabile, ca trebuie ascultate literal, sunt socotiti ca meritand numai batjocura sau dispret.

Idolatrie doctrinala

Lepadand adevarul, oamenii Îl leapada pe Autorul lui. Calcand Legea lui Dumnezeu, ei leapada autoritatea Legiuitorului. Este tot atat de usor sa faci un idol din invataturile si teoriile ratacite, cum este sa modelezi un idol din lemn sau din piatra. Reprezentand gresit atributele lui Dumnezeu, Satana ii conduce pe oameni sa si-L imagineze intr-un fel neadevarat. In viata multora, un idol filozofic este intronat in locul lui Dumnezeu, in timp ce viul Dumnezeu, asa cum este descoperit in Cuvantul Sau, in Hristos si in lucrarile creatiunii, este slujit doar de putini. Mii de oameni zeifica natura, in timp ce leapada pe Dumnezeul naturii. Desi intr-o forma deosebita, idolatria exista in lumea crestina de astazi, tot atat de adevarat cum exista in vechiul Israel din zilele lui Ilie. Dumnezeul multora dintre pretinsii oameni intelepti, filozofi, poeti, politicieni, ziaristi – dumnezeul cercurilor rafinate la moda, al multor colegii si universitati, chiar si al unor institutii teologice – este doar cu putin mai bun decat Baal, zeul soare al Feniciei.

Nici o ratacire primita de lumea crestina nu se ridica cu mai multa indrazneala impotriva autoritatii cerului, nici una nu este mai opusa dictatelor ratiunii, nici una nu este mai ucigatoare in consecintele ei decat invatatura moderna, care castiga teren atat de repede, ca Legea lui Dumnezeu nu mai este obligatorie pentru oameni. Sa presupunem ca predicatori proeminenti ar invata in mod public ca legile care guverneaza tara lor si ocrotesc drepturile cetatenilor lor n-ar fi obligatorii, ca ele restrang libertatea oamenilor si de aceea n-ar trebui sa fie ascultate; cat timp ar mai fi ingaduiti astfel de oameni la amvon? Dar este oare o jignire mai grava sa dispretuiesti legile statelor si ale popoarelor decat sa calci acele precepte divine care sunt temelia oricarei guvernari?

Pacatul nu mai este pacatos

Oriunde preceptele divine sunt lepadate, pacatul inceteaza sa mai fie privit ca pacatos, iar neprihanirea nu este de dorit. Aceia care refuza sa se supuna guvernarii lui Dumnezeu sunt cu totul nepregatiti pentru a se conduce pe ei insisi. Prin invataturile lor vatamatoare este vadit spiritul de nesupunere in inima copiilor si a tineretului, care din fire nu pot suporta controlul; si, ca urmare, va fi o societate nelegiuita si imorala. In timp ce-si bat joc de credulitatea acelora care asculta de cerintele lui Dumnezeu, multimile primesc cu usurinta amagirile lui Satana. Ei dau frau liber placerii si practica pacatele care au adus judecatile asupra paganilor.

Societatea in dezordine

De pe acum, invatatura ca oamenii sunt liberi de ascultarea de cerintele lui Dumnezeu a slabit puterea obligatiei morale si a deschis stavilarele nelegiuirii asupra lumii. Nelegiuirea, risipa si coruptia se revarsa peste noi ca un val coplesitor. In familie, Satana este la lucru. Steagul lui flutura chiar si in caminele zise crestine. Gelozia, banuielile, fatarnicia, instrainarea, rivalitatea, lupta, tradarea increderii sacre, ingaduirea poftei se afla acolo. Intregul sistem de principii si de invataturi religioase, care ar trebui sa constituie temelia si structura vietii sociale, pare a fi un edificiu gata sa se prabuseasca in ruina. Criminalii cei mai josnici, cand sunt aruncati in inchisoare pentru abaterile lor, sunt facuti adesea primitorii darurilor si atentiilor, ca si cand ar fi obtinut o distinctie de invidiat. Se face o mare publicitate caracterului si crimelor lor. Presa publica amanunte revoltatoare cu privire la vicii, initiind in felul acesta si pe altii in practicarea inselatoriei, furtului si a crimei; iar Satana tresalta pentru succesele planurilor lui diabolice. Pasiunea nebuneasca a viciului, violenta cu care se ia viata, cresterea teribila a necumpatarii si a nelegiuirii peste orice masura trebuie sa ii trezeasca pe toti aceia care se tem de Dumnezeu, sa se intrebe ce se poate face pentru a opri valul raului.

Scriptura lepadata acum

Nelegiuirea si intunericul spiritual care au stapanit in timpul suprematiei Romei au fost urmarea inevitabila a inabusirii Scripturilor; dar unde trebuie gasita cauza necredintei larg raspandite, a lepadarii Legii lui Dumnezeu si a stricaciunii care este legata de acestea, in lumina deplina a iluminarii Evangheliei si intr-un veac de libertate religioasa? Acum, pentru ca Satana nu mai poate tine lumea sub stapanirea lui prin interzicerea Scripturilor, el recurge la alte mijloace pentru a-si atinge acelasi scop. Distrugerea credintei in Biblie slujeste scopului lui, asa cum slujeste si distrugerea Bibliei insasi.

Prin introducerea ideii ca Legea lui Dumnezeu nu este obligatorie, in realitate el îi conduce pe oameni sa o calce, ca si cand ar fi intru totul necunoscatori ai preceptelor ei. Si acum, ca si in veacurile trecute, el a lucrat prin biserica pentru a-si realiza planurile. Organizatiile religioase ale zilei au refuzat sa asculte adevarurile nepopulare descoperite clar in Scripturi si, combatandu-le, ei au adoptat interpretari si au luat pozitii care au semanat pe o scara larga semintele necredintei.

Acceptand ratacirea papala despre nemurirea de la natura a sufletului si constienta omului in moarte, ei au lepadat singura aparare impotriva amagirilor spiritismului. Invatatura cu privire la chinurile vesnice i-a condus pe multi sa nu mai creada in Biblie. Si cand cuvintele poruncii a patra sunt  sustinute inaintea oamenilor, se descopera ca este poruncita pazirea Sabatului zilei a saptea; si ca singura cale de a se elibera de o datorie pe care nu sunt gata sa o indeplineasca, multi invatatori populari declara ca Legea lui Dumnezeu nu mai este obligatorie. In felul acesta, ei leapada Legea si o data cu ea si Sabatul. Cand lucrarea pentru reforma Sabatului se extinde, aceasta lepadare a Legii divine, pentru a evita cerintele poruncii a patra, va deveni aproape generala.

Epoca intunecata (evul mediu) repetata

Modul de procedare al lui Satana in aceasta lupta finala cu poporul lui Dumnezeu este acelasi pe care l-a folosit la inceputul marii controverse din ceruri. El pretindea ca vrea sa promoveze stabilitatea carmuirii divine, in timp ce, in ascuns, depunea toate eforturile pentru a asigura lepadarea ei. Si astfel, chiar lucrarea pe care se straduia sa o indeplineasca o punea in contul ingerilor credinciosi. Aceeasi lucrare de amagire a marcat istoria bisericii romane. Ea a sustinut ca lucreaza ca vice-rege al cerului, in timp ce a cautat sa se inalte mai presus de Dumnezeu si sa-I schimbe Legea. Sub conducerea Romei, aceia care au suferit moartea pentru credinciosia lor fata de Evanghelie au fost denuntati ca facatori de rele; au fost folosite toate mijloacele posibile pentru a-i acoperi de rusine, sa-I faca sa apara in ochii oamenilor si chiar in ochii lor ca cei mai odiosi criminali. Tot asa va fi si acum. In timp ce Satana cauta sa-i distruga pe aceia care cinstesc Legea lui Dumnezeu, va face sa fie acuzati de calcarea legii, ca oameni care Îl dezonoreaza pe Dumnezeu si aduc judecatile Lui asupra lumii.

Constrangere prin cruzime

Dumnezeu nu forteaza niciodata vointa sau constiinta; dar calea continua a lui Satana – pentru a castiga stapanire asupra acelora pe care nu-i poate amagi altfel – sunt constrangerea si cruzimea. Prin teama sau frica, el incearca sa manevreze constiinta si sa-si asigure inchinarea. Pentru implinirea acestui tel, el lucreaza prin autoritatile religioase si pamantesti, mobilizandu-le la impunerea legilor omenesti si dispretuind Legea lui Dumnezeu.

Aceia care cinstesc Sabatul biblic vor fi denuntati ca vrajmasi ai legii si ordinii, ca unii care calca in picioare preceptele morale ale societatii, provocand anarhie si coruptie si atragand judecatile lui Dumnezeu asupra pamantului. Staruintele de a nu-ti calca pe constiinta vor fi socotite ca incapatanare, indaratnicie si dispret fata de autoritate. Ei vor fi acuzati de nemultumire fata de carmuire. Slujitorii care contesta obligativitatea Legii divine vor prezenta de la amvoane datoria de a da ascultare autoritatilor civile ca fiind randuite de Dumnezeu. In salile legislative si in curtile de judecata, pazitorii vor fi gresit prezentati si condamnati. O falsa interpretare va fi data cuvintelor lor, iar asupra motivelor lor va fi pusa cea mai rea intentie.

Lumina inlocuita cu intunericul

Cand bisericile protestante leapada argumentele clare, scripturistice in apararea Legii lui Dumnezeu, ele vor dori sa aduca la tacere pe aceia a caror credinta n-o pot respinge cu ajutorul Bibliei. Cu toate ca inchid ochii fata de acest fapt, ele adopta acum o cale care va duce la prigonirea acelora care refuza in mod constient  sa faca ceea ce face restul lumii crestine si sa recunoasca pretentiile sabatului papal.

Pasajele de mai sus ale acestei publicatii au fost extrase din cartea Marea Lupta (Tragedia Veacurilor) pe care o gasiti pe blogul meu.

Cercetati temele care arata multe aspecte necunoscute ale luptei dintre bine si rau. Aceasta lucrare explica evenimentele majore din timpul erei crestine, care conduc la punctul culminant iminent al istoriei. O documentare istorica si scripturala completa. Milioane de exemplare vandute in toata lumea