Hainele si Ornamentele in Noul Testament – Atitudinea lui Pavel (II)

1Tim.2:9-10 – Vreau, de asemenea, ca femeile sa se roage imbracate in chip cuviincios, cu rusine si sfiala; nu cu impletituri de par, nici cu aur, nici cu margaritare, nici cu haine scumpe ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun ca sunt evlavioase.

Rom. 12:2 – Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea buna, placuta si desavarsita.

Apoc. 19:8 – Si i s-a dat sa se imbrace cu in subtire, stralucitor si curat. (Inul subtire sunt faptele neprihanite ale sfintilor.)

Imbracamintea decenta Al doilea cuvant grecesc folosit de Pavel este aidos, (tradus de Cornilescu prin expresia „cu rusine” ), in engleza „cu decenta”, „sensibilitate”, „cu rusine”. Acest termen, aidos, apare doar aici in tot Noul Testament, dar cuvantul se gaseste frecvent in literatura iudaica elenistica. Cuvantul are intelesul de „reverenta” sau „respect”. Termenul este folosit pentru a arata respect fata de Dumnezeu, fata de rege, fata de varstnici, vecini si judecatori.

Cum poate o femeie crestina sa arate respect fata de Dumnezeu, fata de oameni si fata se sine insasi prin imbracamintea sa? Imbracandu-se cu decenta, cu sensibilitate, fara a cauza rusine sau stanjeneala lui Dumnezeu, oamenilor. Fiecare traducere a acestui cuvant adauga un plus de intelegere la ceea ce ar trebui sa fie o haina respectuoasa. Sfatul lui Pavel referitor la imbracaminte „cu rusine” este in mod special relevant pentru crestinii de azi, cand hainele moderne resping orice respect si reverenta ca baza pentru relatii umane constructive. Scopul modei este de a-si vinde produsele prin exploatarea puternica a sexului, prin expunerea unor haine care hranesc mandria si apetitul sexual.    

Femeia crestina este chemata sa se imbrace modest nu pentru a fi mai putin atractiva, ci pentru a pastra si proteja ceva ce este fragil si care poate fi usor pierdut: intimitatea destinata sotului ei, o experienta care imbogateste pe amandoi. Ratiunea pentru care ne imbracam modest si „cu rusine” este aceeasi pentru care ne incuiem usa. Incuiem casa pentru a apara ceea ce este inauntru fata de oamenii de afara. Tot la fel, crestinii vor actiona si se vor imbraca modest si decent pentru a pastra si proteja intimitatea relatiilor de casnicie fata de intrusii de afara. Hainele solicita raspunsuri: cele mai adanci simtaminte de iubire, exprimari pasionale ale sexualitatii, descoperirea interiorului nostru. Asemenea raspunsuri apartin relatiilor de casnicie. Scopul unei haine modeste si decente nu este de a ne ascunde pe noi insine de privirile celorlalti, ci de a pastra intimitatea pentru partenerul de viata. Modestia si decenta trebuie sa fie respectate chiar intre sot si sotie. Expunerea indecenta chiar in relatiile celor doi poate distruge respectul reciproc si capacitatea de a se bucura de legatura intima a mintii, sufletului si trupului.

Expunerea indecenta  Mary Quant mama unui faimos realizator de moda britanic, spunea ca scopul ei era „de a imbraca pe femei astfel ca barbatii sa fie provocati a le strange in brate”. Ea face haine care sa socheze deoarece „daca hainele nu te scot in evidenta, atunci iti cheltui banii degeaba”. Ea a scos zicala: „Bunul simt e moarte, vulgaritatea e viata”. Cand a fost intrebata „care este scopul modei?” Mary Quant a raspuns prompt: „Sexul”.

Intr-un interviu publicat in Newsweek, Mary Quant a explicat in cuvinte prea clare ca sa nu fie citate: „Sunt eu singura femeie care a dorit vreodata sa mearga in pat cu un barbat intr-o dupa-amiaza? Orice femeie cuminte asteapta pana se face intuneric. Bine, dar exista o multime de fete care nu doresc sa astepte. Fustele scurte sunt un simbol potrivit pentru ele”. Seductia este de asemenea scopul cosmeticelor: „Toate aceste decoratii sunt facute pentru a seduce pe barbati, altfel de ce s-ar mai vorbi despre aceasta?” Aceasta declaratie nestingherita facuta de un realizator de moda, anume ca scopul modei este de a seduce facand apel la senzualitate, face imperativ pentru crestini de a da atentie sfatului lui Pavel de a se imbraca cu decenta, cu rusine, fara a cauza simtaminte de rusine lui Dumnezeu, oamenilor si noua insine. O femeie crestina trebuie sa-si aminteasca faptul ca farmecul ei consta nu numai in ce descopera, ci de asemenea in ceea ce ascunde. O femeie care se imbraca pentru a arata trupul ei, incurajeaza pe barbati s-o trateze ca pe un obiect pentru sex. Prin haine modeste si decente, o femeie evita de a fi tratata ca un obiect si poate spori calitatile spirituale pe care lumea noastra pacatoasa are nevoie atat de mult sa le vada.

Poate ca putem intelege mai bine modul de a opera al lui Satana astazi, daca ne amintim unele manevre clasice din trecut. In 1 Corinteni 10, citim ca experientele veciului Israel au fost scrise pentru invatatura noastra si ca sa ne fie un exemplu. Se face referire la iesirea lor din Egipt, la calatoria lor prin pustie si la intrarea in tara fagaduita. Exista o paralela directa intre poporul lui Dumnezeu de atunci si poporul lui Dumnezeu de astazi. Nu putem ignora faptul ca atacul final, pe viata si pe moarte, al lui Satana impotriva lui Israel, ca sa-i impiedice sa intre in tara fagaduintei, include participarea ilicita la manifestarile lui Baal-Peor. Femeile pagane imorale ale Moabului au invadat tabara lui Israel cu veselie si destrabalare, facand ca mii de barbati din Israel sa cada in pacat. Dumnezeu descrie astfel aceasta scena: ,,Caci ei vi s-au aratat vrajmasi, amagindu-va prin viclesugurile lor.” (Num. 25,18)

Nu este oare aici o izbitoare paralela cu modul in care Satana cauta sa retina pe Israelul spiritual sa intre in Canaanul ceresc? Prin ademenirea la desfraul sexual starnit de catre nuditatea nerusinata, un ultim efort a fost deja lansat pentru a submina integritatea morala a bisericii ramasitei. In plaga judecatii, care a pustiit tabara israelitilor, au murit 24.000 de barbati – 24.000 de barbati care au fost biruiti de frumusetea exotica a femeilor seducatoare si au pierdut astfel privilegiul de a intra in tara fagaduita. 

Cate mii din poporul lui Dumnezeu de astazi nu au fost vrajiti si nimiciti, repetand acest dezmat voluptos? Apostolul Pavel, dupa ce a analizat tragica scena de la Baal-Peor, face acest apel: ,,Aceste lucruri li s-au intamplat ca sa ne slujeasca drept pilde, si au fost scrise pentru invatatura noastra, peste care au venit sfarsiturile veacului. Astfel dar, cine crede ca sta in picioare, sa ia seama sa nu cada.” (1 Cor. 10,11.12)

Nici un barbat si nici o femeie nu se poate mandri ca este o forta impotriva acestui farmece patrunde pretutindeni in acest veac lumesc. Asa dupa cum simturile au fost captivate prin invadarea taberei lui Israel de catre frumusetile Moabului, tot astfel caminele Israelului modern sunt invadate de frumusetile ademenitoare ale nudurilor si frivolitatii transmise de televiziunea in culori. Multi dintre cei care gandesc ca rezista sunt in mod nefericit compromisi deja si nici macar nu-si dau seama de lucrul acesta sau nu vor sa-l recunoasca.

Parada celor dezbracate, a celui mai recent stil si a modei la zi a facut brese in apararea spirituala a multora din biserica. Numai timpul si vesnicia vor descoperi cat de multe minti au capitulat in fata apelurilor senzuale ale imbracamintei lipsite de modestie. Ne intrebam daca Baal-Peor ar fi putut fi mai indraznet in asaltul lui deliberat asupra moralitatii poporului Israel. Mary Quant, creatoarea minifustelor declara: ,,Aceasta moda”, a declarat ea,  ,,a fost creata cu scopul de a face ca sexul ilicit sa fie mai accesibil dupa-amiaza.” Fiind intrebata intr-un interviu ce fel de persoana doreste sa fie femeia de astazi, ea a raspuns: ,,O creatura sexuala. Ea trebuie sa-si expuna sexualitatea in loc sa si-o ascunda in mod sfios. Astazi ea se imbraca pentru a spune: Sunt sexy; Imi plac barbatii. Ma bucur de viata; Hainele in miniatura sunt simbolul acelor fete care vor sa-i seduca pe barbati.”

Traim un timp al curajului: curajul de a lupta cu vulgaritatea modei; curajul de a infrunta prostul gust al timpului nostru; curajul de a deosebi intre capriciile unei mode schimbatoare si stilul care ramane; curajul de a recunoaste ca „supunerea fata de moda …face mai mult decat poate face orice alta putere ca sa separe pe oameni de Dumnezeu; curajul de a respinge ordinele seducatoare ale modei si de a accepta sfatul lui Dumnezeu pentru o imbracaminte respectuoasa. Pentru crestini este timpul de a avea curajul sa primeasca cel de al doilea principiu al lui Pavel: „Infatisarea exterioara trebuie sa fie decenta, demna, aratand respect fata de Dumnezeu, fata de noi insine si fata de altii.”

Imbracamintea sobra Al treilea cuvant pr care Pavel il foloseste pentru a caracteriza imbracamintea potrivita pentru o femeie crestina este sophrosune, redata in engleza prin „soberly”, sobru, cumpatat. (Cornilescu foloseste cuvantul „cu sfiala”). Diferitele versiuni arata dificultatea in care s-au gasit traducatorii fata in fata cu acest cuvant grecesc care nu are echivalent exact in engleza. Cuvantul sophrosune este compus din doua cuvinte „sos”(sunet) si „phrenes” (minte). E vorba despre vigilenta mintii, de auto-control. In contextul respectiv, cuvantul este folosit pentru a arata ca o femeie crestina trebuie sa manifeste control de sine, ca sa nu poarte acele haine sau bijuterii care sa atraga atentia la sine. Asa cum Albert Barnes explica, „acest cuvant vrea sa insemne sanatate mintala, echilibru; sobrietate, moderarea dorintelor si a pasiunilor. Este opusul frivolitatii si a tot ce ar putea trezi pasiuni nesfinte.”

Nu este surprinzator faptul ca in greaca, sophrosune, adica sobrietatea, stapanirea de sine era privita ca una din cele mai importante virtuti. Este atitudinea mentala care determina pe toate celelalte virtuti. Astfel ca moralistii greci asociau frecvent pe sophrosune cu aidos (decent, respectuos). Motivul este evident. Orice este decent si respectuos deriva din stapanirea de sine. Aceasta informatie ne ajuta sa intelegem de ce Pavel sfatuieste pe femei sa se imbrace nu doar cu modestie (kosmios) si decenta (aidos), dar de asemenea si cu sobrietate , cumpatare (sophrosune). Ca si moralistii greci apostolul recunoaste ca o infatisare exterioara ordonata si decenta este rezultatul auto-controlului mental, care este infranarea rationala a acelei dorinte pacatoase de a ne expune mandria prin haine ostentative.

Felul cum ne traim viata crestina este foarte mult determinat de modul de gandire. Noi suntem ceea ce gandim in inima noastra. Pavel recunoaste rolul determinant al mintii pentru stilul de viata crestin. In epistola lui catre Romani, el indeamna pe crestini sa reziste tendintei de a se conforma lumii, si sa fie transformati dupa chipul lui Dumnezeu „prin innoirea mintii” lor (Rom. 12,2). Innoirea mintii este esentiala pentru a rezista modului de viata si modei seducatoare a timpului nostru. Pavel descrie o femeie crestina convertita ca fiind aceea care-si exercita controlul de sine (sophrosune) in imbracaminte. Dorinta ei nu este de a se etala pe sine ci de a reflecta golirea de sine a lui Hristos. Hainele ei nu spun: „Priviti la mine ci „Priviti cum Isus Hristos m-a schimbat dinauntru in spre afara”.

Aceasta conceptie a apostolului despre o femeie crestina care manifesta infranare de sine prin respingerea hainelor si podoabelor care atrag atentia si prin inlocuirea lor cu o imbracaminte ingrijita, potrivita, decenta si demna, este in mod deosebit relevanta pentru zilele noastre. Astazi moda domneste peste tot, si majoritatea femeilor si barbatilor jertfesc pe altarul ei. Multi crestini urmaresc indeaproape schimbarile capricioase ale modei incat sunt gata sa se lipseasca pe sine de alte lucruri de stricta necesitate cu scopul de a purta haine si podoabe la moda. Ei vor sa arate ca acele modele lucioase de pe copertile revistelor. Cine procedeaza asa dovedeste nesiguranta interioara. Ei nu sunt multumiti ca sa fie ceea ce sunt cu adevarat, ci vor sa arate ca un anumit personaj pe care il admira. Ceea ce par a uita este ca imaginea femeilor aparute in reviste nu este imaginea Imparatiei lui Dumnezeu. A ne calauzi viata dupa poruncile modei schimbatoare nu inseamna a cauta mai intai Imparatia lui Dumnezeu. Ca sa rezistam tiraniei acestei mode ispititoare, avem nevoie sa dam atentie celui de-al treilea principiu al lui Pavel: „O imbracaminte sobra, infranandu-ne de la orice dorinta de a purta haine sau bijuterii care atrag atentia asupra noastra.”

Sursa citatelor de mai sus este cartea Imbracaminte si Podoabe scrisa de Samuelle Bacchiocchi, capitolul Hainele si Ornamentele in Noul Testament si cartea Compromisul se furiseaza scrisa de Joe Crews, capitolul Este Nuditatea Modesta?