Legea Ceremoniala a Jertfelor

1 Ioan 2:2 – El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre; si nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale intregii lumi.

2Cron.30:1 – Ei sedeau in locul lor obisnuit, dupa Legea lui Moise, omul lui Dumnezeu, si preotii stropeau sangele pe care-l luau din mana levitilor.

Deut 31:9 – Moise a scris Legea aceasta si a incredintat-o preotilor, fiii lui Levi, care duceau chivotul legamantului Domnului, si tuturor batranilor lui Israel.

Deut.30:10 – Daca vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tau pazind poruncile si randuielile Lui scrise in cartea aceasta a Legii, daca te vei intoarce la Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau.

Deut.31:26 Luati cartea aceasta a Legii si puneti-o langa chivotul legamantului Domnului Dumnezeului vostru, ca sa fie acolo ca martora impotriva ta.

Deut. 28:58  – Daca nu vei pazi si nu vei implini toate cuvintele Legii acesteia, scrise in cartea aceasta, …

Dupã terminarea cortului întâlnirii, El a vorbit cu Moise din norul de slavã de deasupra milostivitorului si i-a dat îndrumãri amãnuntite cu privire la sistemul jertfelor si formelor de închinare practicate la sanctuar.

Sistemul ceremonial consta din simboluri care Îl preînchipuiau pe Hristos. Jertfa si preotia Lui. Legea ceremonialã i-a fost datã astfel lui Moise si a fost scrisã de acesta într-o carte. Aceastã lege ritualã, cu jertfele si rânduielile ei, trebuia sã fie îndeplinitã de evrei pânã când preînchipuirea întâlnea realitatea în moartea Domnului Hristos, Mielul lui Dumnezeu, care ridicã pãcatele lumii. Atunci trebuia sã înceteze toate jertfele. Aceasta este legea, sau zapisul cu poruncile lui, („A sters zapisul cu poruncile lui, care statea impotriva noastra si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce. Col. 2:14)

Dar Legea Celor Zece Porunci, rostitã pe Sinai, a fost scrisã de Dumnezeu Însusi pe table de piatrã si pãstratã cu sfintenie în chivot. Sunt multi aceia care încearcã sã amestece aceste douã sisteme, folosind textele care vorbesc despre legea ceremonialã pentru a dovedi cã Legea moralã a fost desfiintatã; dar aceasta înseamnã a strica Scripturile.

În timp ce a pus capãt legii chipurilor si umbrelor, moartea Mântuitorului nu a scutit pe nimeni de obligatia fatã de Legea moralã. Dimpotrivã, însusi faptul cã a fost necesar ca Hristos sã moarã pentru a putea face ispãsire pentru cãlcarea acelei Legi dovedeste cã ea este neschimbãtoare.  Aceia care pretind cã Domnul Hristos a venit pentru a desfiinta Legea lui Dumnezeu si a înlãtura Vechiul Testament vorbesc despre era iudaicã, ca despre o erã de întunecime, înfãtisând religia evreilor ca fiind alcãtuitã numai din forme si ceremonii.

Dar pãrerea aceasta este gresitã. În toate paginile istoriei sacre, unde sunt consemnate raporturile lui Dumnezeu cu poporul Sãu ales, sunt urme vii ale marelui EU SUNT. Niciodatã Dumnezeu n-a dat fiilor oamenilor o mai deschisã manifestare a puterii si slavei Sale decât atunci când a fost recunoscut drept singurul conducãtor al poporului Israel si i-a dat poporului Sãu Legea. Aici se afla sceptrul care nu era purtat de o mânã omeneascã; iar faptele deosebit de mari ale Împãratului nevãzut al lui Israel erau nespus de grandioase si înspãimântãtoare.  În toate aceste revelatii ale prezentei divine, slava lui Dumnezeu s-a manifestat prin Domnul Hristos. Nu numai la venirea Sa, ci de-a lungul tuturor veacurilor, dupã cãderea omului si dupã ce s-a dat fãgãduinta mântuirii, „Dumnezeu era în Hristos, împãcând lumea cu Sine” (2 Cor.5,19).

Domnul Hristos era temelia si centrul sistemului jertfelor, atât în vremea patriarhilor, cât si în epoca iudaicã. De la cãderea în pãcat a primilor nostri pãrinti, n-au mai fost legãturi directe între Dumnezeu si om. Tatãl a dat lumea în mâinile Domnului Hristos, ca prin lucrarea Sa de mijlocire sã-l poatã mântui pe om si sã apere si sã îndreptãteascã autoritatea si sfintenia Legii lui Dumnezeu. Toate legãturile dintre cer si neamul omenesc cãzut s-au realizat prin Domnul Hristos. Fiul lui Dumnezeu a fost Acela care li S-a descoperit patriarhilor. Adam, Noe, Avraam, Isaac, Iacov si Moise au înteles Evanghelia. Ei au asteptat mântuirea prin Înlocuitorul si Garantul omenirii. Acesti oameni sfinti din vechime aveau comuniune cu Mântuitorul care urma sã vinã în lumea noastrã, în corp omenesc; iar unii dintre ei au vorbit cu Hristos si cu îngerii cerului fatã cãtre fatã.  Domnul Hristos nu a fost numai conducãtorul poporului evreu în pustie – Îngerul în care era Numele lui Dumnezeu si care, învãluit în stâlpul de nor, mergea înaintea multimii – ci si Acela care i-a dat lui Israel Legea.

Legea ceremonialã a fost datã de Domnul Hristos. Chiar si dupã ce nu mai trebuia pãstratã, Pavel le-o înfãtisa iudeilor în adevãrata pozitie si valoare, arãtând locul pe care îl avea în planul de mântuire si legãtura ei cu lucrarea Domnului Hristos; si marele apostol arãta cã legea aceasta era mãreatã, vrednicã de divinul ei Dãtãtor.

Serviciul solemn de la sanctuar preînchipuia marile adevãruri care urmau sã fie descoperite de-a lungul generatiilor ce aveau sã vinã. Norul de tãmâie ce se înãlta o datã cu rugãciunile poporului Israel reprezenta neprihãnirea Lui, singura care poate face ca rugãciunea pãcãtosului sã fie vrednicã de primit înaintea lui Dumnezeu; victima însângeratã de pe altarul jertfelor mãrturisea despre un Rãscumpãrãtor ce avea sã vinã; iar din Sfânta Sfintelor, semnul vizibil al prezentei lui Dumnezeu strãlucea cu putere. În felul acesta, prin veacurile de întuneric si apostazie, credinta a fost pãstratã vie în inimile oamenilor, pânã când a sosit timpul pentru venirea lui Mesia cel fãgãduit.  Isus a fost lumina poporului Sãu – Lumina lumii – înainte de a veni pe pãmânt în corp omenesc. Prima razã de luminã, care a strãpuns întunericul în care pãcatul învãluise omenirea, a venit de la Domnul Hristos. Si de la El a venit orice razã strãlucitoare a cerului care a cãzut asupra locuitorilor pãmântului. În planul de mântuire, Domnul Hristos este Alfa si Omega – Cel dintâi si Cel de pe urmã.  De când Mântuitorul Si-a vãrsat sângele pentru iertarea pãcatelor si S-a înãltat la cer, „ca sã Se înfãtiseze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu” (Evr.9,24), s-a revãrsat luminã de la crucea Golgotei si din locurile sfinte ale Sanctuarului ceresc.

Dar lumina aceasta mai clarã, ce ne-a fost datã, n-ar trebui sã ne facã sã o dispretuim pe aceea care, în vremurile de la început, a fost primitã prin simbolurile care vesteau venirea Mântuitorului. Evanghelia lui Hristos revarsã luminã asupra sistemului iudaic si dã importantã legii ceremoniale. Pe mãsurã ce se descoperã adevãruri noi, iar ceea ce era cunoscut de la început ajunge sã fie pus într-o luminã mai clarã, caracterul si scopurile lui Dumnezeu sunt date pe fatã în purtarea Lui cu poporul ales. Fiecare nouã razã de luminã pe care o primim ne aduce o mai clarã întelegere a planului de mântuire, care este aducerea la îndeplinire a vointei divine cu privire la mântuirea omului. Vedem astfel o nouã frumusete si o nouã fortã în Cuvântul inspirat si studiem paginile lui cu un interes mai profund si mai captivant.

Asemenea Învãtãtorului lor, urmasii Domnului Hristos din fiecare veac trebuie sã fie lumina lumii. Mântuitorul spunea: „O cetate asezatã pe un munte nu poate sã rãmânã ascunsã. Si oamenii nu aprind lumina ca s-o punã sub obroc, ci o pun în sfesnic si lumineazã tuturor celor din casã”, adicã din lume. Si El adaugã: „Tot asa sã lumineze si lumina voastrã înaintea oamenilor, ca ei sã vadã faptele voastre bune si sã slãveascã pe Tatãl vostru, care este în ceruri” (Matei 5,14-16). Aceasta este tocmai ce au fãcut Enoh, Noe, Avraam, Iosif si Moise. Este tocmai ceea ce dorea Dumnezeu sã facã poporul Israel.  Inima lor, rea de necredintã, aflatã sub controlul lui Satana, i-a fãcut sã ascundã lumina, în loc s-o facã sã lumineze asupra popoarelor înconjurãtoare; a fost acelasi spirit bigot care i-a determinat fie sã urmeze obiceiurile nelegiuite ale pãgânilor, fie sã se tinã deoparte, într-o atitudine plinã de mândrie, ca si cum iubirea si purtarea de grijã a lui Dumnezeu erau numai pentru ei.

Ellen WhitePatriarhi si Profeti, Legea si Legamintele

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: