Putine cuvinte au o incarcatura atat de macabra si o istorie atat de dureroasa precum termenul “ciuma”. Oroarea si mizeria au stapanit o omenire parca blestemata, intr-o vreme in care bolile infectioase scriau istoria si faceau legea. Dusmani invizibili au decimat populatii, au pus capat familiilor, si in final, au facut intr-un timp extrem de scurt mai multe victime decat orice razboi.
Top 10 epidemii
Moartea Neagra
Care pline cu cadavre, familii intregi aflate pe patul de moarte, inchise in propria casa, regi si tarani pusi pe acelasi loc in fata mortii implacabile… Atunci cand vine vorba despre epidemii, putine inspira mai multa groaza decat Moartea Neagra. Considerata a fi prima pandemie adevarata, moartea neagra a ucis jumatate din populatia Europei din anul 1348, ajungand pana in China si India. „Marea moarte” a urmat caile razboiului si caile comerciale, decimand orase intregi si alterand permanent structurile politice, comerciale sau sociale.
Pentru multa vreme s-a crezut ca moartea neagra este o plaga epidemica, care se manifesta intr-o forma bubonica prin intermediul sobolanilor purtatori de paraziti, si intr-o forma pneumonica, pe calea aerului. Studiile recente par sa conteste acest lucru. Unii cercetatori sustin ca infricosatoarea moarte neagra nu era altceva decat manifestarea unui virus hemoragic, similar cu ebola, care se manifesta prin pierderi masive de sange. In prezent, cercetarile asupra ramasitelor umane posibilelor victime ale „ciumei” continua in speranta ca vor fi descoperite dovezi genetice care sa sustina aceste noi teorii.
Insa daca a fost vorba despre ciuma, atunci Moartea Neagra este inca printre noi. Cauzata de bacteria Yersinia pestis, boala poate constitui in continuare o amenintare in zonele foarte sarace, infestate de soareci si de sobolani. Medicina moderna poate trata cu usurinta aceasta afectiune in primele stadii, anulandu-i potentialul mortal. Simptomele includ glande inflamate, febra, tuse, respiratie anevoioasa si, in majoritatea cazurilor, eliminarea sangelui pe cale orala.
Tuberculoza
Tuberculoza este una dintre cele mai „longevive” boli pe care oamenii au trebuit sa le infrunte. Ea nu s-a manifestat intr-un episod singular sau sub forma unei epidemii. Radacinile tuberculozei sunt atat de bine infipte in istoria sanitara a omenirii, incat marturii ale ravagiilor pe care le-a provocat se afla atat in stravechi documente scrise, cat si in ADN-ul mumiilor egiptene. Cauzata de catre bacteria Mycobacterium tuberculosis, boala devine extrem de periculoasa, deoarece se transmite pe calea aerului. Tintele bacteriei sunt plamanii, iar boala se manifesta prin dureri in piept, slabiciune, pierdere in greutate, febra, transpiratie nocturna si tuse cu sange. In anumite cazuri, bacteria poate afecta creierul si rinichii.
Incepand cu anii 1600, epidemia de tuberculoza, cunoscuta sub denumirea de Marea Ciuma Alba, a devastat populatia europeana timp de aproximativ 200 de ani, ucigand fiecare al saptelea purtator. Mai tarziu, tuberculoza a devenit o problema constanta in cadrul coloniilor din America. Chiar si spre sfarsitul secolului XIX, 10% din totalul deceselor erau cauzate de tuberculoza.
In 1944, medicii au dezvoltat un antibiotic impotriva microbului, denumit streptomicina. Rezultatele nu au intarziat sa apara si dupa mii de ani de suferinta, umanitatea a obtinut victoria asupra bolii pe care grecii o numeau Phthisis, boala epuizarii. Victoria nu este insa finala. In ciuda descoperirii leacului, tuberculoza continua sa infecteze 8 milioane de oameni, dintre care 2 milioane ii cad victime anual.
Holera
Locuitorii Indiei sunt veterani in ceea ce priveste lupta cu holera, insa abia in secolul XIX restul lumii a avut ocazia sa vada cu ce monstru se lupta populatia indiana. In aceasta perioada, cand comertul si turismul au cunoscut o inflorire fara precedent, virusul a avut ocazia unica de a calatori fara pasaport peste granite, catre China, Japonia, Africa de Nord, Estul Mijlociu si Europa. Din secolul XIX pana in prezent au avut loc sase epidemii de holera care au rapus milioane de vieti omenesti.
Holera este cauzata de catre o bacterie intestinala denumita Vibrio cholerae. De regula, manifestarea bolii nu este foarte violenta. Doar cinci procente dintre cei care contracteaza boala manifesta simptome severe de voma, diaree si crampe musculare la nivelul picioarelor, stari care duc catre o deshidratare rapida ce se incheie cu intrarea intr-o stare de soc. Majoritatea sistemelor imunitare sunt in stare sa faca fata infectiei cu holera, insa numai daca pacientii raman hidratati indeajuns de mult pentru a infrange boala. Bacteria se poate transmite prin contact fizic apropiat, insa forma uzuala de transmitere a bacteriei este prin intermediul hranei si al apei.
Comerciantii au fost cei care au adus holera in majoritatea oarselor europene in timpul revolutiei industriale de la inceputul anilor 1800. Initial, s-a crezut ca aerul poluat este cauza acestei boli, insa cand sistemele sanitare si de canalizare s-au imbunatatit, s-a observat aproape instant o scadere insemnata a numarului de imbolnaviri. In decadele urmatoare, holera a devenit o amintire, un tribut pe care omenirea l-a platit in schimbul civilizatiei si modernizarii. Cu toate acestea, in anul 1961 un nou tip de holera isi facea aparitia in Indonezia, pentru a se raspandi in cele din urma in intreaga lume. Tacuta pandemie continua si in prezent. In 1991, 300.000 de oameni s-au imbolnavit de holera, iar dintre acestia 4 000 au decedat in urma contractarii bacteriei.
Sursa: Descopera.ro – TOP 10 Cele mai necrutatoare epidemii care au devastat omenirea
Mesaje_Ceresti 
Lasă un răspuns